Intervenții artistice de:
Mihai Mihalcea (RO) – aprilie
Matts Leiderstam (SE) – mai
Maria Pasenau (NO) – iunie
Design expozițional de:
skaarchitects
A doua expoziție cu materiale din Colecția de imagini Mihai Oroveanu din actualul program de lucru cu acest fond impresionant de fotografii aduce împreună o paletă largă de tehnici care pun în lumină evoluția dispozitivului fotografic, de la clișee pe sticlă și negative pe film, unele dintre ele scanate acum pentru prima dată, la printuri originale realizate de studiouri fotografice active în România între sfârșitul secolului al XIX-lea și mijlocul secolului XX, de la fotografii oficiale, atent coregrafiate și controlând felul în care sunt înfățișați subiecții lor la improvizații de tip vernacular în care libertatea de manifestare în fața camerei este incomparabil mai mare. Selecția se depliază ca un montaj, care aduce împreună teme și tipologii legate de vizualizarea prin fotografie a problematicii genului și care propune, pe de altă parte, juxtapuneri neașteptate care contrariază așteptările, destabilizează sensuri profund înrădăcinate cultural și stimulează mecanismului de interpretare al fiecărui privitor.
Unul din aspectele pe care le urmărește expoziția este explorarea diverselor forme de performativitate – și de performativitate a genului – pe care le implică fotografia de studio, statutul social al subiecților captați în imagini, codurile, limitele, dar și transgresiunile care se pot ivi ocazional în astfel de circumstanțe. Un alt aspect pe care îl investigăm este imaginea de propagandă concepută în strânsă legătură cu chestiuni privind reprezentarea și diviziunea muncii în funcție de gen – un trop retoric, fără îndoială, dar care acordă figurilor feminine un rol preeminent în societate, plasându-le în prim-planul viziunii despre modernizarea țării. Prin contrast, o altă dimensiune prezentă în cadrul expoziției urmărește modul în care se articulează privirea masculină prin fotografie, obiectificarea și erotizarea corpul feminin, precum și obstinata perpetuare a acestei perspective dominatoare, indiferent de contexte și epoci. În asamblarea acestui montaj complex de tipare reprezentaționale și moduri diverse de utilizare a imaginii unghiul de lectură este unul asumat feminist. El interoghează critic stereotipurile privind figurarea genului și încearcă în același timp să contrabalanseze decalaje și discriminări încă profund actuale, prin alegeri care recitesc trecutul din prisma ideilor de egalitate și echitate socială.
Într-un sens oblic, selecția imaginilor din expoziție abordează însăși problematica reprezentării, evidențiind faptul că aproape orice construcție fotografică este filtrată de un registru larg de norme și convenții, mai mult sau mai puțin difuze. Așadar, dincolo de inventarierea unor postúri, situații, momente ce pot fi percepute în strânsă legătură cu dinamica sociopolitică din România sau cu registrul vieții private, expoziția caută să reveleze mai ales felul în care operează mecanismele reprezentării atunci când este analizată categoria genului. Un astfel de demers se fondează pe convingerea că fotografia, imaginea, oglindirea trecutului într-o accepțiune mai largă trebuie revizuite și interpretate din perspectiva unor narațiuni istorice cuprinzătoare, recunoscând însă totodată faptul că în anumite instanțe ele au puterea să depășească numeroasele tipuri de normativitate și să reveleze subiectivități excluse, forme rare de autonomie, amintind și de „vastele regiuni ale celor care rămân nerecunoscuți”, necunoscuți și invizibili.
Imaginile din expoziție sunt prezentate cu acordul doamnei Anca Oroveanu, deținătoarea acestei colecții de fotografii. Autorii fotografiilor sunt menționați numai în cazurile în care a fost posibilă identificarea lor până în acest moment.
Detaliile despre intervențiile/prezentările artiștilor contemporani și tururile ghidate ale expoziției vor fi anunțate în prealabil pe site și pe rețelele sociale.
